共找到2條詞條名為羅馬尼亞語的結果 展開
- 歐洲語言
- 羅馬尼亞語專業
羅馬尼亞語
歐洲語言
羅馬尼亞語(limba română),屬於印歐語系羅曼語族,羅馬尼亞、摩爾多瓦的官方語言,母語人口2600萬(2016年),大部分集中在歐洲的巴爾幹半島。此外在烏克蘭、保加利亞、塞爾維亞、匈牙利、阿爾巴尼亞、希臘和美國也有數量不等的使用者。
羅馬尼亞語在1860年–1862年之前,採用西里爾字母,西里爾字母亦為摩爾達維亞人所用。自1920年後,羅馬尼亞人已全部改用拉丁字母書寫。而現在,羅馬尼亞語字母為羅馬尼亞人和多數摩爾多瓦人所用。使用西里爾字母的,主要是住在德涅斯特河左岸的人。
羅馬尼亞語字母 | |||||||||||||||||||||||||||||
A | a | Ă | ă | Â | â | B | b | C | c | D | d | E | e | F | f | G | g | H | h | I | i | Î | î | J | j | K | k | L | l |
M | m | N | n | O | o | P | p | Q | q | R | r | S | s | Ș | ș | T | t | Ț | ț | U | u | V | v | W | w | X | x | Y | y |
Z | z |
羅馬尼亞語西里爾字母 | |||||||||||||||||||||||||||||
А | а | Б | б | В | в | Г | г | Д | д | Е | е | Ж | ж | Ѕ | ѕ | З | з | И | и | Й | й | І | і | К | к | Л | л | М | м |
Н | н | О | о | П | п | Р | р | С | с | Т | т | ОУ | ѹ | Ꙋ | Ȣ | Ф | ф | Х | х | Ѡ | ѡ | Ц | ц | Ч | ч | Ш | ш | Ъ | ъ |
Ы | ы | Ь | ь | Ѣ | ѣ | Ю | ю | Ꙗ | ꙗ | Ѥ | ѥ | Ѧ | ѧ | Ѫ | ѫ | Ѯ | ѯ | Ѱ | ѱ | Ѳ | ѳ | Ѵ | ѵ | Ꙟ | ꙟ | Џ | џ |
摩爾多瓦語西里爾字母 | |||||||||||||||||||||||||||||
А | а | Б | б | В | в | Г | г | Д | д | Е | е | Ж | ж | Ӂ | ӂ | З | з | И | и | Й | й | К | к | Л | л | М | м | Н | н |
О | о | П | п | Р | р | С | с | Т | т | У | у | Ф | ф | Х | х | Ц | ц | Ч | ч | Ш | ш | Ы | ы | Ь | ь | Э | э | Ю | ю |
Я | я |
羅馬尼亞建築
羅馬尼亞語字母
A a Ă ă Â â B b C c D d E e F f G g H h I i Î î J j K k L lM m N n O o P p Q q R r S s Ș ș T t Ț ț U u V v W w X x Y yZ z
羅馬尼亞語示例(簡單日常用語):
Bună dimineata 早上好
Bună ziua日安(白天都可以說)
Bună seara晚上好
Noapte bună晚安(晚上分手時用)
Salut 你好,致敬(只用於對象為男人)
Da 是
Nu 不
Bine 好
羅馬尼亞語
Pardon 對不起
Poftim 請
N--i nimic 沒關係
Cu plăcere 不客氣
Mulţumesc 謝謝
La revedere 再見
Pe mâine 明天見
Cine? 誰?
Ce? 什麼?
Care? 哪個?
Unde? 哪裡?
Când? 什麼時候?
Pe ce? 為什麼?
Cum? 怎麼樣?
La revedere 再見
Bună 你好
Sa ai o zi bună 祝你愉快
Bună seara晚上好
Bună 嗨!
Cum te numesti? 你叫什麼?
Numele meu este 我叫.......
Domnişoara 小姐
風俗與法規:
羅馬尼亞人主要信奉東正教。
主要節日:1月1日新年,4月或5月復活節,12月1日國慶節,12月25日聖誕節。
羅馬尼亞人熱情、豪爽、待人隨和,喜歡交朋友,交談時喜歡直截了當。羅馬尼亞人尊重女士,男子進門、上車要讓女士先行,下樓梯時男子則在前護衛。親友間見面擁抱、貼面很普遍,男士見到女士時吻手較多見。應邀作客時需向女士送鮮花,同時視情贈送禮品,贈花總數應為單數,但不是13朵。
羅馬尼亞人視鹽和麵包為生活中必不可少的食物。客人到來,最隆重的禮節是由主人家的姑娘托著盤子向客人送上麵包和鹽,客人需拿一塊麵包蘸鹽嘗一下。羅馬尼亞人早餐比較簡單,對晚餐則很重視,講究質好量多,請客吃飯時間較長,一般宴席約持續2-3小時。出席正式晚宴時,男士一般著深色西服,女士著裙裝。
羅馬尼亞人能歌善舞,朋友間聚會、晚餐、出席婚禮時經常翩翩起舞,一些飯店在客人就餐時安排民間歌舞表演。在餐館用餐、住宿、理髮及坐計程車時,一般要加付10%左右的小費。
民族服裝具有鮮明獨特的藝術風格。服裝款式多樣,色彩鮮艷鑲有刺繡花邊。大部分地區的男子喜歡穿白色的褲子,有的長及小腿,褲腳塞進黑色長筒靴里。
旅遊資源非常豐富,黑海之濱的優質沙灘長達數十公里,喀爾巴阡山有奇異的溶洞和溫泉以及滑雪場,森林覆蓋率約27%。羅馬尼亞人視狗為人類的好朋友,不吃狗肉。
主要禁忌:羅馬尼亞人坐車和在室內忌諱穿堂風,從不打開兩邊的窗子讓空氣對流,認為這樣會使人生病。男子除服喪期間外,不佩帶黑色領帶。
羅馬尼亞語的名詞分陽陰中三性、單復兩數。
單數 | 複數 | |||||
陽性 | 陰性 | 中性 | 陽性 | 陰性 | 中性 | |
定冠詞 | -ul, -le, -l | -a, -ua | -ul, -le | -i | -le | -le |
不定冠詞 | un | o | un | nişte |
羅馬尼亞語的名詞分陽陰中三性、單復兩數。
人稱代詞
主格人稱代詞
單數 | 複數 | ||
第一人稱 | eu | noi | |
第二人稱 | 非敬詞 | tu | voi |
敬詞 | dumneata | dumneavoastră | |
第三人稱 | 陽性 | el | ei |
陰性 | ea | ele |
反身人稱代詞
單數 | 複數 | ||
第一人稱 | mă | ne | |
第二人稱 | 非敬詞 | te | vă |
敬詞 | se | se | |
第三人稱 | se | se |
屬格人稱代詞
單數 | 複數 | ||
第一人稱 | meu | nostru | |
第二人稱 | 非敬詞 | tău | vostru |
敬詞 | dumitale | dumneavoastră | |
第三人稱 | 陽性 | lui | lor |
陰性 | ei | lor |
指示代詞
關係代詞
疑問代詞
Ce 什麼? Unde 哪裡? Care 哪個? Cine 誰? Câti,Câte 多少? Când 什麼時候?
指示形容詞
疑問形容詞
形容詞對比
şi 和、與sau 或dar, însă 但、不過ori...ori 或者 …… 或者pentru că, fiindcă, deoarece, căci 因為dacă 假如、如果
羅馬尼亞語動詞變位是指羅馬尼亞語動詞為了表達不同的語式、時態、體、人稱或數而改變動詞詞尾的後綴與輔助動詞的形式。
羅馬尼亞文表音的性質明顯,發音與義大利語接近,略受斯拉夫語言影響。拼寫非常規則,單詞重音一般在倒數第二個音節上,以輔音字母結尾的單詞重音在最後一個音節上。羅語語音遠遠比英語、法語簡單。
a /a/ o /o/ u /u/ 這3個母音都很好發。
ă 類似美國英語渾母音。
â、î 發音相同,舌位如發i,唇形如發u,前者用於詞首和詞末,後者用於其它場合。
e /e/舌面抬起至口腔中部,雙唇向兩側咧開,聲帶振動。
i /i/一般讀/i/,在單詞最後一個音節的輔音字母後面時,使輔音字母齶化,即輔音好像含有/i/的音。
b 字母名稱be 讀音/b/,雙唇緊閉,氣流衝破阻礙,爆破而出,聲帶振動。
c 字母名稱ce 後接e、i時發音是舌端抵住上齒齦,氣流沖開阻礙,發出擦音為/tʃ/。其它情況讀/k/。ch用於e、i之前,讀/k/。發音時,舌後部緊貼軟齶,氣流沖開阻礙,爆破而出,聲帶不振動。在發這個音時,注意不要送氣。
d 字母名稱de 讀音/d/ ,舌尖抵住上齒背,氣流沖開阻礙,爆破而出。聲帶振動。
f 字母名稱ef 讀音/f/,上齒接觸下唇,氣流從唇齒間通過,聲帶不振動。
g 字母名稱ge 後接e、i時發音要領和c相同為/dʒ/,只是聲帶振動,其它情況下讀/g/。gh只用於e、i之前,讀/g/。發音要領和c相同,但聲帶要振動。
h 字母名稱haş 讀音/h/或/x/。讀音可以是氣流經聲門摩擦,由口腔而出,也可以是舌後部接近軟齶,留出縫隙讓氣流通過。聲帶不振動。
j 字母名稱je 舌尖向後上方捲起,接近上顎後部,形成窄縫,氣流通過時發生摩擦。雙唇略突出成圓形。聲帶振動為/ʒ/。
k 字母名稱ka 讀音/k/。
l 字母名稱el 讀音 /l/,舌尖抵住上齒齦,舌面下降,氣流從舌兩側通過。聲帶振動。
m 字母名稱em 讀音 /m/,雙唇緊閉,聲帶振動,氣流從鼻腔通過。
n 字母名稱en 讀音 /n/,舌尖接觸上齒齦,聲帶振動,氣流從鼻腔通過。
p 字母名稱pe 讀音 /p/ ,注意不要送氣。
q 字母名稱ku 讀音 /k/,只用於外來語中。
r 字母名稱er 讀音/r/ 發舌尖顫音,相當於西班牙語里的多擊顫音,舌尖要顫動多次。
s 字母名稱es 讀音/s/,舌尖靠近上齒齦,留下縫隙讓氣流通過,聲帶不振動。
ş 發音要領和j相同,但聲帶不振動為/ʃ/。
t 字母名稱te 讀音/t/,注意不要送氣。
ţ舌尖抵住上齒齦,阻住氣流,然後猛然下降,氣流泄出口腔,聲帶不振動為/ts/。
v 字母名稱ve 讀音/v/。發音要領和f相同,聲帶振動。
w 字母名稱dublu ve 讀音/v/ 只用於外來語。
x 字母名稱ics 讀音/ks/ 多用於外來語。
y 字母名稱i grec 讀音/i/ 只用於外來語。
z 字母名稱zet 讀音/z/ 發音要領和s相同,聲帶振動。
羅馬尼亞語作為印歐語系羅曼語族語言,大多數的文法規則和辭彙都同其他羅曼語族語言相近,但是羅馬尼亞語還是有不少獨有的文法現象。
羅馬尼亞語的名詞和其他羅曼語一樣,都有文法上的性別,多數名詞的文法性別可以根據詞的結尾字母來判定。如以輔音字母或i、u結尾的名詞大多是陽性,以a、ă、e結尾的名詞大多是陰性,以i結尾的名詞大多是中性等。羅馬尼亞語的名詞還有單數複數形式,單數名詞通過更改結尾字母來獲得複數形式.不同文法性別的名詞所更改的字母是不同的。同其他羅曼語不同,羅馬尼亞語名詞有格的變化。定冠詞附於名詞末尾。
同名詞一樣,羅馬尼亞語的形容詞也有文法上的三個性別以及單複數、格的形式,在羅馬尼亞語中,形容詞被要求同所修飾的名詞保持性、數、格上的一致。
羅馬尼亞語動詞為了表達不同的語式、時態、體、人稱或數而改變動詞詞尾與輔助動詞的形式。羅馬尼亞語動詞可分為三組(也被某些語法分成四組,其中-a組多分出一個-ea組),以動詞的不定式後綴分類:分別結尾於-a,-e,-i/-î。動詞的將來時用助動詞a vrea(想要)加動詞不定式構成。
羅馬尼亞語介詞支配一定的格,連詞有並列連詞和從屬連詞,嘆詞不充當也不依附於句子成分。冠詞、介詞、連詞和感嘆詞都是虛詞,而名詞、代詞、形容詞、動詞、副詞為實詞。羅馬尼亞語一共有九大詞類和簡單句、並列句和複合句三種句式。
English | limba română (Romanian) |
Welcome | Bine ai venit/ Bine ați venit |
Hello | Salut/Bună ziua/Alo(on phone) |
How are you? I'm fine, thanks. And you? | Ce mai faci?(非正式)Ce mai faceți?(正式) |
Bine, mulțumesc. Și dumneavoastră? | |
What's your name? My name is ... | Cum vă numiți? |
Mă numesc ... | |
Where are you from? I'm from ... | De unde sunteți? |
Eu sunt din ... | |
Pleased to meet you | Îmi pare bine de cunoștință Încântat de cunoștință |
Good morning | Bună dimineața |
Good afternoon | Bună ziua |
Good evening | Bună seara |
Good night | Noapte bună |
Goodbye | La revedere |
Good luck | Noroc! |
Cheers/Good health! | Noroc! |
Have a nice day | Îți doresc/Vă doresc o zi plăcută! |
Bon appetit | Poftă bună! |
Bon voyage | Călătorie plăcută!Drum bun! |
Excuse me | Scuzați-mă! |
How much is this? | Cât costă? |
Sorry | Pardon! |
Thank you Response | Mersi/Mulţumesc/Mulţumesc foarte mulţ |
Cu plăcere | |
This gentleman/lady will pay for everything | Acest domn va plăti pentru tot(gentleman) Această doamnă va plăti pentru tot(lady) |
Would you like to dance with me? | Dorești să dansezi cu mine?(非正式) Doriți să dansați cu mine?(正式) |
I love you | Te iubesc |
Get well soon | Însănătoșire grabnică! Vindecare rapidă! Multă sănătate! |
What's the weather like? | Cum e vremea? |
Is it going to rain? | O să plouă? |
Why are you laughing? | De ce râdeți? |
Where shall we meet? | Unde ne întîlnim? |
What time shall I come? | La ce oră să vin? |
I am on my own | Sînt singur |
I am British | Sînt britanic |
What is in it? | Ce conține? |
I'm allergic too ... | Sînt alergic la ... |
Wow! | Extraordinar! |
I don't understand | Nu înțeleg |
Could you speak more slowly? | Puteți să vorbiți mai rar? |
Please say that again | Poţi să repeţi, te rog?(非正式) Puteți să repetați, vă rog?(正式) |
Please write it down | Puteți să-l scrieți, vă rog? |
Do you speak Romanian? Yes, a little | Vorbiți românește? |
Da, puțin/Da, un pic | |
I can't speak Romanian [well] | Nu vorbesc [bine] românește |
Do you speak English? | Vorbiți engleză? |
Is there someone here who speaks English? | Vorbește cineva aici engleză? |
How do you say ...in Romanian? | Cum se spune...în limba română? |
Is my Romanian so bad? | Vorbesc așa de prost românește? |
Leave me alone! | Lăsa-mă în pace!(非正式) Lăsați-mă în pace!(正式) |
Help! Fire! Stop! | Ajutor! Foc! Stop!/Stai! |
Call the police! | Chemați poliția! |
Merry Christmas and Happy New Year | Crăciun fericit și un An Nou Fericit Sărbători fericite (Happy Holidays) |
Happy Easter | Paşte Fericit Hristos a inviat! (Christ has risen!) Adevarat ca a inviat! (Truly, he has risen) |
Happy Birthday | La mulţi ani |
One language is never enough | O singură limbă nu ajunge niciodată |
My hovercraft is full of eels | Vehicolul meu pe pernă de aer e plin cu țipari |
英語 | 羅馬尼亞語 |
family | familie |
parents | părinţi rude |
father | tată tati tătic |
mother | mamă mami mămică |
children | copil |
son | fiu |
daughter | fiică |
husband | soţ |
wife | soţie |
siblings | fraţi fraţi şi surori fraţi sau surori |
brother | frate |
sister | soră |
uncle | unchi |
aunt | mătuşă |
cousin | verişor (m) verişoară (f) |
nephews & nieces | nepoții și nepoate |
nephew | nepot |
niece | nepoată |
grandparents | bunici |
grandfather | bunic bunicuț tataie |
grandmother | bunică bunicuță mamaie |
grandchildren | nepoţi |
grandson | nepot |
granddaughter | nepoată |
great grandfather | străbunic |
great grandmother | străbunică |
great uncle | unchi de-al doilea |
great aunt | mare mătușa |
father-in-law | socru |
mother-in-law | soacră |
brother-in-law | cumnat |
sister-in-law | cumnată |
son-in-law | ginere |
daughter-in-law | noră |
包括機械,通訊,貿易,科技、交通等近百個行業領域的羅馬尼亞語翻譯。
(語言學系屬:語 系 語 族)